În 2025, 5,21% dintre firmele din România cu cel puțin zece angajați foloseau o tehnologie AI, cea mai mică pondere din UE, unde media era 19,95%. Diferența ține mai ales de mărime: în UE folosesc AI 55,0% dintre firmele mari și 17,0% dintre cele mici. Dintre firmele care s-au gândit la AI și s-au oprit, 70,3% invocă lipsa expertizei.
Toate cifrele de aici sunt ale Eurostat, din ancheta anuală despre folosirea tehnologiei în firme, și trei detalii contează înainte să le citești. Ancheta acoperă firmele cu cel puțin zece angajați. Lasă deoparte sectorul financiar. Iar „folosește AI” înseamnă că firma declară că folosește cel puțin una dintre mai multe tehnologii AI, deci cifra e declarativă și nu spune nimic despre cât de serios e folosit tool-ul.
Câte firme din Europa folosesc AI în 2025?
Una din cinci, iar ponderea crește repede. În UE, adopția a urcat de la 13,48% dintre firme în 2024 la 19,95% în 2025 (Eurostat). În frunte e nordul: 42,03% în Danemarca, 35,04% în Suedia, 33,21% în Olanda și 25,97% în Germania. La celălalt capăt, raportul Eurostat o spune direct: cele mai mici rate de adopție s-au înregistrat în România (5,2%), Polonia (8,4%), Bulgaria (8,6%) și Grecia (8,9%) (Eurostat, KS-01-26-009).
De ce contează atât de mult mărimea firmei?
Pentru că diferența dintre țări e mai mică decât cea dintre o firmă mare și una mică. În UE, 55,0% dintre firmele mari foloseau AI în 2025, față de 30,4% dintre cele mijlocii și 17,0% dintre cele mici (Eurostat, KS-01-26-009). România are aceeași formă, doar mai jos.
| Mărimea firmei, 2025 | România | UE-27 |
|---|---|---|
| Mică (10–49 de angajați) | 4,1% | 17,0% |
| Mijlocie (50–249) | 7,8% | 30,4% |
| Mare (250 sau mai mulți) | 20,8% | 55,0% |
| Toate firmele (10 sau mai mulți) | 5,2% | 20,0% |
Sursa: Eurostat, KS-01-26-009, tabelul 1 și pagina 14. Pune ultima coloană lângă primul rând și iese în evidență ceva: firmele mari din România folosesc AI doar puțin peste nivelul firmelor mici din UE. Media națională e mică mai ales pentru că economia României e făcută din firme mici, iar firmele mici de aici aproape că nu folosesc AI deloc.
Mărimea contează dintr-un motiv banal. O firmă de 300 de oameni își permite pe cineva care are în fișa postului și întrebarea „unde ne-ar ajuta AI-ul?”. Una de 30, de obicei, nu. Iar datele despre bariere de mai jos spun că exact omul ăsta lipsă le ține pe loc.
În ce sectoare se folosește cel mai puțin AI în România?
Toate sectoarele publicate de Eurostat sunt mult sub media UE, inclusiv cel de la care te-ai aștepta să conducă.
| Sector, 2025 (firme cu 10+ angajați) | România | UE-27 |
|---|---|---|
| Servicii IT (programare, consultanță, servicii informatice) | 34,2% | 65,7% |
| Telecomunicații | 13,9% | 39,8% |
| Servicii administrative și de suport | 5,0% | 19,9% |
| Industria prelucrătoare | 3,2% | 17,3% |
| Comerț cu amănuntul | 1,7% | 15,5% |
Sursa: Eurostat, isoc_eb_ain2. Primul rând e surpriza. Firmele românești de servicii IT sunt sectorul cu cel mai mult AI din țară și tot sunt ultimele din regiune: în Polonia folosesc AI 42,0% dintre ele, în Bulgaria 44,7%, în Ungaria 51,2% și în Cehia 64,1%, față de 34,2% în România. Pentru partea de oameni a sectorului, vezi piața IT din România în 2026. La celălalt capăt, nici doi retaileri români din o sută nu declară vreo tehnologie AI.
Crește adopția AI în România?
Da, de la un nivel mic, și mai ales sus. Adopția în România a urcat de la 3,07% dintre firme în 2024 la 5,21% în 2025. La firmele mari aproape s-a dublat, de la 11,26% la 20,75%, în timp ce firmele mari din UE au trecut de la 41,17% la 55,03% (Eurostat). Mișcarea e reală. Se întâmplă în firmele care aveau deja oamenii care s-o facă.
Ce le oprește pe firme să folosească AI?
Eurostat le întreabă de ce pe firmele care s-au gândit la AI și n-au mers mai departe. 70,3% au numit lipsa expertizei relevante, de departe cel mai frecvent motiv (Eurostat, KS-01-26-009, tabelul 7). Urmează neclaritatea privind consecințele legale și grijile legate de protecția datelor, invocate fiecare de cam jumătate dintre firme. Costul apare abia pe locul șase, la 38,4%, iar 17,8% spun că AI-ul nu le e util.
Contează la ce raportezi. Sunt procente din firmele care s-au uitat la AI, nu din toate firmele. Raportat la toate firmele, ponderea celor care nu folosesc AI din lipsă de expertiză era în 2025 de 10,77% în Germania și 7,81% în Olanda (Eurostat). Deci citirea cinstită e mai îngustă decât „Europei îi lipsesc competențele AI”. Dintre firmele care au ajuns să-și pună întrebarea, cele mai multe s-au oprit pentru că n-avea cine să le răspundă din interior.
Își construiesc firmele AI-ul singure sau îl cumpără?
Firmele mari aduc tot mai des pe cineva din afară. În 2024, 18,69% dintre firmele mari din UE aveau sisteme AI dezvoltate sau adaptate de furnizori externi (Eurostat). Dacă e mai bine să cumperi decât să construiești e o întrebare mai grea, iar dovezile sunt mai subțiri decât sugerează furnizorii; le-am trecut prin lecția Klarna.
Ce înseamnă asta pentru o firmă mică din România?
Datele arată spre om, nu spre buget. O firmă care se blochează la AI e, după propria declarație, de cele mai multe ori o firmă căreia îi lipsește cineva care să spună ce proces merită automatizat și cum ar arăta un rezultat bun. Costul e o constrângere reală. E a șasea.
Asta schimbă primul pas. Înainte să alegi un tool, merită să împrumuți expertiza pentru un singur proces, măsurat înainte și după: un ghid e în cum implementez AI în companie, iar întrebarea cu ce proces începi e în automatizări AI: ce merită automatizat. Dacă răspunsul include ajutor din afară, cum alegi un consultant AI și cât costă un consultant AI acoperă partea de achiziție.
O țară la 5% e descrisă de obicei ca rămasă în urmă. Citită pe mărimea firmelor, România seamănă mai puțin cu o țară care a refuzat AI-ul și mai mult cu una în care firmele mari au pornit, iar cele mici încă așteaptă pe cineva care să le arate de unde să înceapă.
Dacă vrei o privire din afară asupra locului în care AI-ul s-ar plăti în firma ta: vladtudor.com/consultant-ai.